Astazi am ascultat cateva discursuri ale lui Seth Godin despre diverse subiecte. E minunat sa vezi cum gandeste acest om despre mediocritate, despre noi ca si consumatori, despre noi care ne-am obisnuit cu atatea produse de consum si despre care nu ne interesam cum functioneaza sau daca chiar ne trebuie. Intentionez sa citesc o carte scrisa de el pentru ca deschide noi perspective in a privi viata si a invata ca a reusi inseamna sa si gresesti.
Am deschis subiectul asa pentru ca cheia reusitei in educatia copilului o reprezinta cunoasterea. Este normal ca parintii au instincte, dar cunoscand cateva notiuni elementare despre psihologia copilului, ei pot sa il inteleaga si sa il modeleze fara a-l face sa se simta constrans sau ca ii este impus un anumit lucru.
Inca din viata intrauterina copilul isi dezvolta reflexele. Nasterea nu mai reprezinta cum insemna alta data ca de atunci porneste dezvoltarea mentala a copilului. Inca din luna a cincea de sarcina mamica poate sa simta miscarile copilului. S-a observat ca bebelusul executa miscari asemenatoare cu cele ale mersului. Reflexul de a merge il dezvolta mai tarziu dupa nastere deoarece alte simturi mai importante supravietuirii in primele 6 luni de viata se dezvolta.
Este foarte interesant ca bebelusul aude, miroase, gusta, prinde inca de cand este in burtica. Astfel ca nu te sfii sa ii vorbesti. Vocea mamei este recunoscuta dupa nastere foarte usor de bebelus si se calmeaza la auzul ei. S-a facut un experiment interesant pe cateva mamici. Li s-a spus sa citeasca aceeasi poveste in ultima luna de sarcina. In povestile respective au inlocuit doar un singur cuvant. De exemplu personajul pisica l-au denumit caine. Dupa nastere bebelusilor li s-a pus sa asculte povestile inregsitrate. S-a dovedit ca sugeau cu intensitate mai mare la inregistrarea cu vocea mamei si la povestea cu personajul lor.
Acest lucru ne demontreaza ca nu numai ca aud inca din viata intrauterina, dar au capacitatea si de a memora. De aceea uneori ni se indica ca incepand cu luna a 5 a sau a 6 a sa ascultam muzica linistitoare precum Mozart( experimentul Mozart), Brahms pentru ca ei aud si retin. Mai tarziu cand vor plange si le se vor pune melodiile, pe care le ascultau de cand erau inca in burtica se vor linisti.
Poate multi din voi sunteti parinti. A intelege ca orice copil trece prin anumite faze de invatare si intelegere este esential. Cunoscuta teorie a lui Piaget, despre care sfatuiesc orice parinte sa o citeasca sustine ca in viata copilul trece prin anumite faze, fara a sari peste ele. Piaget le imparte in 4 stadii : senzoriomotor ( de la nasterea la 2 ani), preoperational ( de la 2-7), stadiul operatiilor concrete( 7-11 ani) si stadiul operatiilor formale( de la 11 ani in sus).
Voi incerca mai intai sa dau cateva exemple pentru a intelege primul stadiu.
Bun si la ce ne ajuta sa stim? Din cate am vazut copii( mai ales pana la 2 ani) uneori pot fi staruitori in a primi un obiect. De cele mai multe ori incep sa planga. Noua ni se rupe sufletul si uite asa incetul cu incetul copilul nostru se obisnuieste ca atunci cand vrea ceva plange. Devin niste mici "santajisti sentimentali"-). Cum ne comportam ? In primul rand trebuie sa stim ca pana la o anumita varsta copii nu inteleg conceptul de "asta e bine'' si "asta nu e bine''. In acest caz depinde de noi cat de tari suntem sa ii obisnuim corect. Un exemplu il reprezinta ciocolata. Stim ca pana la varsta de 3 ani copilului nu trebuie sa ii dam ciocolata, deaorece il agita sau ii poate produce alergii. Daca noi ii vom da macar o bucatica el va considera ca i se cuvine pentru ca i s-a permis. A doua oara cand va cere, daca va fi refuzat nu constientizeaza ca nu are voie ci ca este privat de un lucru care i se cuvine. Limita a ceea ce le dam sau nu trebuie stabilita de noi. Sunt parinti care spun copilul meu vrea ciocolata si nu am cum sa il refuz sau vrea Mc puisor. Copilul nu stie si nu va cere daca nu i se va da. El nu cunoaste ciocolata, mcpuisor la fel, cum nu constientizeaza frica. In acest caz parintele este vinovat pentru ca i-a dat.
Mai dau un al doilea exemplu: copilul mic pana in 2 ani vede o floare frumoasa din ghiveci, pe care vrea sa o rupa. Poate este alegica, deci nu are voie. Ii luam floarea si copilul incepe sa planga. Cum procedam? In primul rand sa ii distragem atentia cu un alt obiect sau daca insista trebuie lasat in pace, chiar daca continua sa planga si cateva minute bune. Copilul vede ca nu este bagat in seama(nu este in centrul atentiei) si nu va mai plange pentru ca nu este nimeni care sa se uite la el. Cand va creste cea mai buna metoda de a comunica cu un copil cu varsta pana la 7 ani este sa ii explicam fenomenul si sa evitam expresii precum" Nu ai voie pentru asa zic eu sau vreau eu" sau "nu este voie ". Parintele poate incerca" Ai putea face lucrul asta, dar uite ce ai putea pati".
Cam in aceeasi maniera procedam cand copilul mic pana in 2 ani care cade si poate nu se loveste grav. Este al treilea exemplu. El va incepe sa planga desi poate nu il doare. In primul rand parintele trebuie sa fie linistit si zambitor. Daca se va speria copilul va crede ca este ceva grav si va plange. Putem imediat sa ii aratam ceva care ii distrage atentia de la lovitura. Si apoi e normal ca un copil pana in doi ani sa cada, sa incerce sa manance diverse lucruri precum tarana, daca stim ca in aceasta perioada copilul nostru descopera lumea cu ajutorul simturilor. Va gusta, va pipai, se va intinde dupa obiecte si va constientiza permanenta lor. Acesta este stadiul senziomotor. Stiati ca sugarii pana la 3 luni nu vad, ca pana la 8 luni daca i se ascunde un obiect cu o panza pe el nu mai constientizeaza ca este acolo si ca abia dupa 10 luni chiar daca este ascuns va stii ca este acolo. De abia la un an va cauta obiectul ascuns in locul unde a fost vazut ultima oara.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu